Bolile de piele la câini: cauze, tratament, prevenție

La fel ca la om, pielea este cel mai mare organ al câinelui; prin urmare, starea sa de sănătate joacă un rol esențial în bunăstarea generală a prietenului tău patruped. Câinii pot dezvolta diverse afecțiuni cutanate, majoritatea manifestând simptome inconfortabile. În acest articol, vom explora gama afecțiunilor dermatologice canine, investigând cauzele care stau la baza acestor afecțiuni, opțiunile de tratament și modalitățile eficiente de prevenție.

• Ce sunt bolile de piele la câini
• Dermatita fungică (ciuperca de piele la câini)
• Dermatita bacteriană
• Dermatita parazitară
• Dermatita alergică
• Dermatita seboreică
• Diagnosticul bolilor de piele la câini
• Tratamentul dermatitelor la câini
• Cum poți preveni bolile de piele la câini?

Ce sunt bolile de piele la câini

Bolile de piele la câini reprezintă o gamă largă de afecțiuni dermatologice care se pot localiza în orice regiune a pielii. Aceste afecțiuni pot determina simptome variate, de la iritații minore sau o ușoară senzație de prurit până la infecții severe, alergii cronice sau boli autoimune.

Dermatita la câini poate avea numeroase cauze, care includ: factori genetici, factori de mediu, alimentația, expunerea la substanțe chimice, paraziții sau bolile sistemice. Identificarea corectă a cauzelor contribuie la stabilirea unui tratament eficient.

Dermatita fungică (ciuperca de piele la câini)

Pe lista de boli la câini, dermatita fungică este un diagnostic mai frecvent decât ți-ai imagina. Micoza câinilor, denumită popular și ciuperca de piele la câini, reprezintă o afecțiune cutanată destul de comună, cauzată de infecții fungice care afectează pielea și, uneori, blana.

Cauzele dermatitei fungice

Cauza principală a dermatitei fungice este reprezentată de ciuperci microscopice care se dezvoltă necontrolat pe pielea patrupedului. Cel mai adesea, speciile implicate sunt Malassezia și Microsporum. Organismele pot prolifera și pot deveni patogene, atunci când mediul cutanat devine favorabil. Factorii care contribuie la dezvoltarea unei micoze la câini sunt:

• Umiditatea excesivă;
• Stările de imunodeficiență;
• Traumatismele și leziunile cutanate;
• Stresul și bolile cronice.

Adeseori, proprietarii se prezintă în cabinetul medicului veterinar menționând eczema, printre bolile de piele la câini. Eczemele la câini au, în general, etiologie alimentară. Dermatita fungică, în special cea determinată de Microsporum, este pe lista de boli de piele transmisibile, chiar dacă manifestarea acesteia depinde de coexistența unor factori favorizanți, menționați anterior.

Simptomele dermatitei fungice

Simptomele depind de tipul de ciupercă implicată și de gravitatea infecției și includ:

• Mâncărime intensă;
• Roșeață și inflamație;
• Descuamarea pielii;
• Pierderea părului;
• Leziuni cutanate cu aspect caracteristic, sub formă de cercuri sau pete. Infecția fungică nu determină excrescențe pe piele la câini, dar se poate complica, prin pioermită sau prin foliculită, la câini la care s-a amânat tratamentul, iar leziunile de grataj s-au infectat.

Dermatita bacteriană

Dermatita bacteriană este o afecțiune frecventă la câini, cauzată de infecții bacteriene care afectează pielea și, uneori, straturile adiacente. În funcție de speciile implicate și de profunzimea infecției, proprietarul se poate plânge de aspectul de bube pe câine sau poate declara o simplă iritație pe piele, la câine.

Cauzele dermatitei bacteriene

Dermatita bacteriană apare atunci când bacteriile patogene, cum ar fi Staphylococcus sau Streptococcus, colonizează sau invadează pielea. Aceste bacterii pot intra în organism prin leziuni cutanate, zgârieturi, mușcături de insecte sau răni minore.

Există o serie de factori de risc care pot contribui la apariția dermatitei bacteriene și care includ:

• Leziuni cutanate și traumatisme care deschid porți de intrare pentru speciile bacteriene;
• Umiditate excesivă;
• Stări de imunodeficiență, ce reduc răspunsul natural de apărare al organismului;
• Alergii cutanate și dermatite cronice, care determină leziuni vechi și recurente. Scărpinatul excesiv la câini, determinat de orice tip de dermatită pruriginoasă, se poate complica și cu dermatita bacteriană.

Simptomele dermatitei bacteriene

În dermatita bacteriană, simptomele variază în funcție de gravitatea infecției, de specia de bacterie implicată și de zona afectată. Tabloul clinic este unul generos, care include:

• Roșeață și inflamație: pielea este roșie, inflamată, sensibilă la atingere sau chiar dureroasă și fierbinte;
• Descuamarea pielii, cu apariția crustelor formate dintr-un amestec de limfă, celule moarte, puroi, sânge;
• Mâncărime și disconfort: mâncărimea pe piele la câine este, de obicei, mai mică în cazul infecției bacteriene decât în alte dermatite;
• Secreții sau pustule: în unele cazuri, infecția bacteriană poate duce la formarea de pustule pline cu puroi;
• Pierderea părului: cu cât afectarea pielii este mai pronunțată, cu atât căderea părului pe zona afectată e mai probabilă;
• Miros neplăcut: de multe ori, infecția bacteriană este însoțită de miros neplăcut, mai ales în cazul infecțiilor severe, profunde, cu o cantitate mare de necroză și exsudat. De obicei, mirosul neplăcut apare în cazurile de piodermită la câini, în eczema umedă la câini sau în cazul unor răni cu puroi.

Dermatita parazitară

Dermatita parazitară reprezintă o categorie extinsă de afecțiuni cutanate la câini, fiind determinată de infestarea pielii cu diferite tipuri de paraziți.

Cauzele dermatitei parazitare

Dermatita parazitară poate fi declanșată de o gamă foarte variată de paraziți, printre care:

• Puricii: se hrănesc cu sângele câinilor, iar saliva lor este intens alergenă și puternic iritantă. Bubițele la câini se transformă adesea în veritabile plăci indurate, similare celor caracteristice persoanelor cu alergii la diferite înțepături de insecte;
• Acarienii: speciile cel mai adesea implicate sunt Demodex și Sarcoptes, agenții etiologici ai demodeciei, respectiv scabiei. Ambele afecțiuni determină prurit intens și iritație, care se complică adesea cu leziuni de grataj ce se suprainfectează;
• Păduchii pot determina iritație și prurit.

Simptomele dermatitei parazitare

Simptomele dermatitei parazitare depind de tipul de parazit incriminat, de severitatea infecției și de reactivitatea individuală față de aceasta. Cele mai comune simptome includ:

• Mâncărime intensă: este tipul de dermatită care determină cel mai puternic prurit, câinii ajungând să se scarpine și să se lingă în mod excesiv;
• Iritații și inflamație: pielea este adesea roșie, iritată, inflamată și foarte sensibilă la atingere;
• Erupții cutanate: din cauza leziunilor de grataj, pe piele pot apărea leziuni, umflături, pustule și cruste;
• Căderea părului: adeseori, pacienții au părul rărit sau zone de alopecie extinse.

Râia – boli de piele la câini – este o dermatită parazitară bine cunoscută. Cel mai frecvent motiv invocat de către proprietari, atunci când se prezintă la medici, este „Câinele meu se scarpină și îi cade părul” și, deși diagnosticul de scabie nu este unul ușor de acceptat, este important ca stăpânul să înțeleagă că transmiterea la om nu e probabilă.

Dermatita alergică

Dermatita alergică la câine este o afecțiune cutanată comună, determinată de reacțiile alergice la diferiți alergeni din mediul înconjurător sau la substanțele prezente în hrana câinelui.

Cauzele dermatitei alergice

Dermatita alergică poate fi declanșată de o varietate de alergeni, printre cei mai comuni numărându-se:

• Alergiile alimentare: adesea, reacția alergică este față de un anumit tip de proteină din mâncarea câinelui, dar ea se poate declanșa și față de grăsimi sau aditivi;
• Alergiile la plante și polen;
• Alergiile la acarieni;
• Alergiile la purici;
• Alergiile la substanțele chimice din produsele de curățenie: detergenți, balsamuri, zgarda antipurici, șampon etc.

Simptomele dermatitei alergice

Simptomele dermatitei alergice variază în funcție de tipul alergenului și de sensibilitatea individuală a câinelui. În cazul alergenilor cu expunere intermitentă, proprietarul observă adeseori perioade de acutizare și, apoi, de remitere a unor simptome ca:

• Mâncărimea intensă;
• Roșeața și inflamația;
• Erupțiile cutanate;
• Căderea părului;
• Leziunile secundare.

Dermatita seboreică

Dermatita seboreică este un tip particular de dermatită, determinat de o perturbare a secreției de sebum.

Cauzele dermatitei seboreice

Dermatita seboreică apare adesea ca urmare a unui cumul de factori, care pot include:

• Factori genetici: unele rase sunt predispuse la a dezvolta dermatită seboreică;
• Dezechilibre hormonale: unele modificări hormonale pot afecta producția de sebum;
• Boli subiacente: există o serie de afecțiuni cronice care pot contribui la dezvoltarea dermatitei seboreice și care includ hipotiroidismul sau sindromul Cushing;
• Alergiile cutanate: deși nu reprezintă, propriu-zis, un factor declanșator, expunerea la alergeni poate acutiza sau agrava dermatita seboreică.

Simptomele dermatitei seboreice

Simptomele inițiale ale dermatitei seboreice sunt reprezentate de blana grasă, unsuroasă, care parcă lasă un reziduu lipidic pe mână, după mângâiat. La baza firului de păr se pot observa scuame fine sau chiar cruste de dimensiuni mari, a căror desprindere lasă pielea roșie și iritată. Mirosul neplăcut este frecvent asociat dermatitei seboreice, excesul de sebum având un iz rânced, iar infecțiile cutanate suprapuse determinând necroze tisulare. Mătreața și căderea părului la câine reprezintă un complex de simptome frecvent întâlnite în dermatita seboreică la câini.

Diagnosticul bolilor de piele la câini

În lista de boli canine, dermatitele reprezintă un diagnostic frecvent. Deși nu există multe boli de piele la câini transmisibile la om, simptomele asociate dermatitelor sunt pronunțate și neplăcute, motiv pentru care tratamentul pentru dermatita la câini este obligatoriu.

În dermatita la câini, tratamentul depinde de etiologia bolii. Proprietarii vin adesea să ceară pastile pentru scărpinat la câini sau se plâng că există o rană la coada câinelui, dar intervenția terapeutică este condiționată de identificarea agentului patogen.

Cea mai utilă metodă de diagnostic constă în efectuarea unui raclat din zona cu leziuni și examinarea acestuia la microscop, în colorații specifice. Astfel, se pot identifica eventuali paraziți sau acarieni pe suprafața pielii. O cultură bacteriană din secrețiile cutanate și o antibiogramă pot stabili ce specii de bacterii au suprainfectat leziunile.

Examenul clinic poate scoate în evidență prezența paraziților externi și va orienta către suspiciunea unei etiologii alergice. Unui câine care se scarpină intens, dar are blănița curată, fără exces de sebum, i se pot recomanda analize de sânge care să evalueze funcția hepatică. Testele alergice specifice pot identifica, de asemenea, o serie de alergeni care vor trebui, apoi, eliminați din mediul de viață al patrupedului.

Tratamentul dermatitelor la câini

Este simplu de recomandat un tratament pentru mâncărime de piele la câini: există antiinflamatoare puternice, foarte eficiente ca tratament pentru scărpinat la câini, dar, din păcate, ele nu pot fi administrate pe termen lung și nu rezolvă, de fapt, problema. Orice mâncărime la câini necesită tratament etiologic, pentru a se remedia.

Dermatita atopică la câini include o serie de dermatite cu etiologie alergică; pe termen scurt, antihistaminicele și antiinflamatoriile ajută la ținerea sub control a situației, dar proprietarul trebuie să ia și alte măsuri: renunțarea la șamponul de câini folosit, optarea pentru detergenți ecologici și așa mai departe.

Mâncarea pentru câinii cu dermatită atopică reprezintă un subiect delicat. Unii câini reacționează foarte bine la schimbarea sortimentului de mâncare cu un altul cu mai puțini aditivi. Există și cazuri în care, în dermatita alimentară la câini, tratamentul trebuie însoțit de administrarea unei diete speciale, cu proteine hidrolizate, până la eliminarea completă a alergenului din organism, după care se va trece la un protocol de reintroducere treptată a proteinelor, cu urmărirea reacției câinelui. Întotdeauna se reintroduc proteine simple, aparținând unei singure specii – ceea ce înseamnă că se va evita mâncarea industrială, care conține derivate și subproduse din carne, care pot proveni de la mai multe specii.

Un spray pentru dermatită câini poate fi util în tratamentul local, pentru efectul antiseptic. În dermatita bacteriană și în dermatita piotraumatică la câine, tratamentul antibiotic local și, uneori, general, este obligatoriu. În dermatita parazitară, tratamentul antiparazitar țintit se impune și presupune, adesea, administrarea injectabilă și orală de medicamente, însoțită de îmbăieri repetate, cu substanțe speciale.

Ce este important să înțeleagă proprietarii de câini este că tratamentul pentru bolile de piele nu se rezumă niciodată la o simplă cremă pentru dermatită câini; în eczema la câini, tratamentul este unul complex. În majoritatea cazurilor, etiologia dermatitei este una complexă: de exemplu, o dermatită seboreică ce manifestă un prurit accentuat, ca urmare a unui teren alergic, se poate agrava din cauza infestației cu purici, leziunile de grataj complicându-se cu infecții bacteriene. Într-o asemenea situație, medicul veterinar va recomanda o deparazitare externa de bună calitate, un tratament cu antibiotice pentru controlul infecției bacteriene și administrarea unui antiinflamator, pentru a reduce pruritul. Odată aflate sub control simptomele, e posibil să fie necesare îmbăieri repetate, pentru a controla producția de sebum, care a declanșat de la bun început toată această cascadă de reacții.

Cum poți preveni bolile de piele la câini?

În unele cazuri, bolile de piele ale câinilor sunt rezultatul unor factori genetici și de mediu asupra cărora este dificil de intervenit. Există, totuși, unele măsuri pe care le poți lua pentru a reduce riscul de apariție a leziunilor și simptomelor:

• Deparazitarea regulată a animalului;
• Respectarea măsurilor de igienă în adăpostul patrupedului, indiferent că este vorba despre cușcă, pătuțul său, păturica etc;
• Administrarea unei diete cât mai naturale și cu o cantitate minimă de aditivi;
• Efectuarea analizelor anuale pentru monitorizarea funcțiilor renală și hepatică;
• Evitarea zonelor cu risc mare de infestare – de pildă, spațiile verzi cunoscute pentru numărul mare de capuse;
• Respectarea recomandărilor veterinarului privind frecvența băilor și produsele folosite.

Dermatita este o afecțiune frecvent diagnosticată la câini. Etiologia poate fi variată, iar tratamentul depinde de cauzele care au declanșat afecțiunea și de simptomatologie. Consultă medicul veterinar, în cazul în care câinele tău manifestă simptome caracteristice dermatitei, pentru a preveni agravarea problemelor. Nu uita că tratamentul dermatitei presupune o abordare multidisciplinară și e important să respecți recomandările medicului veterinar, de la administrarea medicamentelor până la alegerea corecta a unei hrane pentru câini cu dermatită.

Bibliografie:

• https://vcahospitals.com/know-your-pet/yeast-dermatitis-in-dogs
• https://www.petmd.com/dog/conditions/skin/c_dg_atopic_dermatitis
• https://bmcvetres.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12917-015-0515-5
• https://www.vravet.com/site/blog/2022/08/30/how-to-help-a-dog-with-allergic-dermatitis
• https://www.kingsdale.com/how-to-manage-allergic-dermatitis-in-dogs